Pentru îndeplinirea scopului şi obiectivelor propuse, Asociaţia Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (SUP) colaborează cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România (ANP), cu alte instituţii şi organizaţii de profil din ţară şi din străinătate, alte organizaţii neguvernamentale, precum şi cu organele administraţiei locale şi de stat (primării, consilii locale, poliţie, jandarmerie, justiţie, instituţii de educaţie şi învăţământ, de protecţie socială etc.).
În conformitate cu statutul său, Asociaţia serviciului umanitar pentru penitenciare va desfăşura programe cu caracter umanitar şi educativ, cuprinzând următorul registru de domenii de activitate:
Prevenţia;
* Activităţi pe timpul perioadei de detenţie (domeniile intra-penitenciar şi extra-penitenciar);
* Activităţi de monitorizare şi sprijin (activităţi de „probaţiune" - domeniul post-penitenciar).
A. Prevenţia
1. Activităţi educative cu caracter formal şi informal de prevenţie a comportamentelor deviante şi delincvente:
a. în famiii;
b. în şcoli, biserici, alte instituţii;
c. în mediile cu predispoziţii infracţionale: familii şi cartiere sărace, zone cu activitate infracţională ridicată, persoane cu trecut infracţional, grupuri de rromi etc.
2. Activităţi cu caracter protectiv-preventiv individual şi colectiv:
a. evitarea riscului victimal şi al victimizării: modele de evitare a situaţiilor conflictuale; apelarea la măsurile de protecţie socială (organele de poliţie, judiciare etc.) în caz de nevoie.
B. Activităţi pe timpul perioadei de detenţie (domeniile intra-penitenciar şi extra-penitenciar)
1. Câştigarea relaţiei personale:
a. ascultare şi acceptare;
b. sensibilizarea dimensiunii morale;
c. activităţi de micro-colectivitate.
2. Slujirea nevoilor imediate şi a nevoilor de fond:
a. psihice (consolidarea relaţiei câştigate): consiliere; soluţionarea problemelor de adaptare penitenciară; crearea grupului de suport intern (acest grup va avea un important rol terapeutic şi educaţional constituind un punct de plecare pentru ulterioara reintegrare socială a persoanelor deţinute).
b. materiale: efecte şi articole de igienă personală; pachete ocazionale cu alimente; alte mijloace şi materiale de uz personal şi colectiv (rechizite, unelte, cărţi şi alte materiale tip bibliotecă, articole electronice etc.).
c. sociale: facilitarea relaţiilor cu membrii familiei; consolidarea coeziunii nucleului familial; ocrotirea minorilor, femeilor, bătrânilor, celor cu boli sau probleme deosebite; consilierea copiilor, tinerilor şi adulţilor; medierea şi reconcilierea în relaţiile cu partea vătămată (victima); contacte cu structura socială - şefii şi colegii de la fostul loc de munca, autorităţile locale etc.
d. de sănătate: medicamente şi articole sanitare de strictă necesitate; asistenţa medicală gratuită pentru familiile neajutorate ale persoanelor aflate în detenţie şi victimelor.
3. Educaţie moral-civică şi juridică:
a. educaţie pro-socială, civică şi legislativă;
b. educaţie sanitară;
c. educaţie şcolară - alfabetizare, continuarea studiilor;
d. organizarea de manifestări cultural-artistice cu şi pentru persoanele private de libertate;
e. educaţie profesională (cursuri de calificare, consiliere şcolară şi vocaţională).
4. Îmbunătăţirea condiţiilor generale ale cadrului de detenţie:
a. respectarea drepturilor omului;
b. acceptarea şi colaborarea dintre angajaţii penitenciarului şi persoanele din detenţie;
c. promovarea unui climat pozitiv în cadrul microgrupurilor din celule;
d. dotarea unităţii penitenciare cu echipament şi bunuri de consum.
5. Consolidarea relaţiei de cooperare dintre reprezentanţii comunităţii şi conducerile penitenciarelor:
a. promovarea de programe comune Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România - Asociaţia serviciului umanitar pentru penitenciare;
b. facilitarea unor schimburi de experienţă cu alte organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate.
6. Informarea societăţii civile cu privire la activitatea reprezentanţilor ei (SUP şi alte organizaţii similare) în penitenciare - având ca scop medierea şi reconcilierea relaţiilor membrilor societăţii cu persoanele (fost) deţinute:
a. comunicare periodică la nivelul societăţii şi a instituţiilor publice;
b. producerea unui organ de presa al Asociaţiei serviciului umanitar pentru penitenciare cu apariţie periodică;
c. cointeresarea mass-media;
d. informarea prin Internet.
7. Atragerea de parteneri şi finanţatori - interni şi externi - şi lărgirea segmentului civil activ în procesul de eradicare a fenomenului infracţional şi a consecinţelor acestuia asupra individului şi societăţii.
C. Activităţi de monitorizare şi sprijin („probaţiune" - domeniul post-penitenciar)
1. Activităţi de monitorizare şi sprijinire a reintegrării totale a foştilor deţinuţi în familie şi societate:
Psiho-social:
a. menţinerea şi potenţarea relaţiei personale;
b. includerea într-o grupa de suport (persoane eliberate şi reintegrate social - grupuri de suport tip alcoolicii anonimi - grupuri formate din persoanele care s-au aflat in proximitatea socială a celui eliberat înainte de detenţie - familia extinsă, prieteni, colegi, etc. - terapiei de familie tip reţea - grupuri de terapie comportamentală - învăţarea de comportamente pro-sociale etc.);
c. asistenţă şi consiliere în familie, biserică sau în centre specializate (Centrul de Reintegrare Socială a foştilor deţinuţi, Centrul de Consiliere Creştină) pentru primele 6 luni după detenţie şi ori de câte ori este nevoie;
d. exercitarea rolului de mediator între persoana eliberată din detenţie şi autorităţile din comunitate.
Material:
a. Suport material minim la ieşirea din penitenciar (îmbrăcăminte, obiecte uz personal, alimente etc.);
Profesional (reinserţia profesională):
a. Sprijin în găsirea unui nou loc de muncă;
b. Conversia/reconversia profesională - susţinere pentru obţinerea unei calificări/recalificări profesionale.
2. Asistarea victimelor, medierea şi reconcilierea relaţiilor victimă (familie victimă) / infractor (familie infractor):
a. informarea şi acordarea de suport victimelor cu privire la: posibilitatea acordării de despăgubiri sau ajutor de tip material sau moral; cunoaşterea mijloacelor adecvate de protecţie pentru viitor; modul de apelare la organele în drept pentru rezolvarea situaţiilor de acest gen; limitarea şi eliminarea consecinţelor (financiare, fizice, psiho-sociale) ale victimizării.
b. medierea şi reconcilierea relaţiilor victimă (familie victimă) /
infractor (familie infractor): mediere directă victimă / infractor; mediere indirectă victimă / infractor; întâlnire familie victimă / infractor; întâlnire familie victimă / familie infractor; întâlnire comunitară (de grup) victimă / infractor; grup de sprijin (susţinere) sau terapie victime; grup de sprijin (susţinere) sau terapie familii victime; grup de sprijin (susţinere) sau terapie persoane eliberate din detenţie etc.